Carte veche -mic citat-

Cred ca am incetat sa cred in ingeri sau poate sunt mental depasit de situatie.Am avut vise,vise care s-au transformat in cosmaruri si cosmaruri care la randul lor s-au transformat in realitate.Iubesc viata.Am iubito din totdeauna,dar incepusem sa ma intreb cum arata moartea.Dar acum sunt in punctul in care si moartea mi se pare depasita.Alerg,nu stiu unde,incotro ma indrept sau daca exista un Dumnezeu care sa-mi ghideze pasii.Uit ,cum uit mereu,l-am negat pe Dumnezeu dintr-o dorinta stupida,mi-am dorit ca el sa nu existe pentru mine pentru ca s-a aratat bun fata de altii ,iar pe mine…pe mine m-a lasat sa ma zbat in mocirla propriilor alegeri si de atunci am inceput sa urasc.Incet si compulsiv.

Aud un zgomot ca niste pasi in spatele meu.Dar eu unde sunt?Tot ce pot sa vad e alb.Albul rece,impersonal si infinit.Si cineva ma impinge.Atunci ma trezesc.